E ușor să te pierzi în ‘zi după zi după zi’ și să nu mai analizezi dacă te apropii de obiectivele tale, de misiunea ta, sau daca îți mai e clar care e acea misiune. Unii îi zic scop, alții sens, sau misiune. Oricum i-aș zice, e un subiect intens, nu foarte dezbătut (presupun că e corelat cu vârful piramidei lui Maslow), așa că las aici câteva idei și sugestii.
Am dat peste câteva articole foarte faine despre definirea carierei căreia să te dedici. Cred că subiectul asta e ceva ce ar trebui să se predea musai în scoli și licee, dar despre asta altă dată.
Iată mai jos lista articolelor pe care le recomand dacă ești în căutarea unui traseu:
- Cu mult umor și o abordare analitică, articolul ăsta mi se pare genial, dacă ai răbdare să îl citești până la capat:
- Google: când terminăm facultatea, ordinea criteriilor când ne alegem un job e următoarea (conform autorilor și sunt de acord cu ei): companie, funcție, domeniu de activitate companie. De fapt, dacă stai să te gândeșți, logic ar fi să fie invers: pe primul loc domeniul/ industria companiei, pe al doilea loc jobul și pe al 3 -lea compania. Asta pentru că dacă eșți blocat într-o firmă nașpa sau ai ghinionul să dai peste un manager neinspirat, e important să fii în domeniul pe care ți-l doreșți și îți vei și putea găși relativ ușor un alt job în același domeniu. Mai greu să schimbi industria.
- Aici: tipul care s-a gândit atât de mult la cum să aleagă ce să facă cu viață lui că a sfârșit prin a vorbi la TedX despre asta și a avea propria organizație care face research pe cum să alegi ce să faci în viață – mie asta îmi suna puțin a nehotărâre dusa la extrem, sau poate că doar subliniază faptul că subiectul în sine e unul suficient de important cât să iți dedici viața lui).
În general e bine să te decizi ce vrei să faci – mai bine mai tărziu decât niciodată – dar cred că sunt și excepții, din ce în ce mai multe, în care oamenii pur și simplu se plictisesc de viață lor de zi de zi și cred că dacă abandonează totul și se duc în India să mediteze sau călătoresc în jurul lumii, lucrurile se vor rezolva (te provoc să mă contrazici în Comentarii).
Motivația de a face o schimbare radicală trebuie să vină din mult mai multă profunzime decât ‘mă plictisesc’ și da, afirm sus și tare (aici o fi sus?): nu mi-a plăcut cartea ‘Mănâncă, roagă-te, iubește’. Adică de fapt, mi-a plăcut la nebunie până la un punct, când am lăsat-o din mână pentru că devenise plină de blah blah-isme cu călugări și romantisme (nu mă înțelege greșit, îmi place de Elizabeth Gilbert, dar în ‘Lecții de magie’ nu în alte…atât)
Așadar, oprește-te un pic din vârtejul zilnic și gândește-te cum iți poți construi un viitor fără regrete, unul ales de tine cel din ziua de azi.
Lasă un răspuns