Contrar obiceiului meu de a devora cărțile, mai ales cele pe care le-am râvnit timp îndelungat (am așteptat cred 2 luni pe Bookster să apară pe stoc cartea), am tot amânat în ultima vreme să citesc ‘Cum funcționează Google’ de Eric Schmidt și Jonathan Rosenberg.

Atât de mult că am depășit cu mult termenul (deja prelungit) de predare, și pentru că am momentan o lista foarte lungă de lectură am zis că mai amân cititul ei – am dus-o azi la serviciu să o returnez. Numai că, ce să vezi, nu am apucat să o pun în cutie, deci evident, la plecare spre casă, am zis că-i mai dau o șansă. O șansă de 48 de ore.

E adevărat ce se spune despre acțiunea impusă de termene limită – m-am apucat să răsfoiesc și până la urmă să citesc următoarele capitole – îl citisem doar pe primul, nu foarte inspirat pentru un prim capitol.

Ei bine, mă declar satisfăcută: nu mi-am pierdut timpul degeaba. Deși în mare cartea vrea să spună foarte multe și nu are o structură logică ușor de urmărit, sunt capitole/ exemple care mi-au plăcut mult. Principalul până acum este cel legat de cultură recrutării și cât de mult accent pun ei în firma pe treaba asta, a recruta oameni noi. Mi se pare senzațional cum încurajează toți angajații să participe la interviuri (în P&G mai știam că se face asta), cum insistă pe niște reguli clare și documentate, cum nu doar o persoană are ultimul cuvânt de spus ci o comisie, cum au ridicat treaba asta la rang de super-activitate.

Unul din lucrurile care mi- a atras atenția de fapt a fost faimoasa dilema cu ce faci când trebuie să iei repede o decizie ca să aduci pe cineva pentru a ocupa o poziție și nu ai om care să fi trecut de toate criteriile. Bine, una e să fii Google, mă gândesc că sunt destui candidați disponibili din care să alegi până la urmă, but still…

La fel, unele întrebări mi- au plăcut foarte mult: exemplu de problema logică care îmi place la nebunie – similară cu unele din teste Mensa – dacă aveți 12 monede, dintre care una este falsă și are o altă greutate decât celelalte și dispuneți de o balanță, cum identificați moneda falsificată din trei cântăriri?

Nu mi- am dat seama încă de rezolvare, trebuie să mă concentrez și până nu termin cartea nu vrea să mă abat de la citit, dar e genial tipul asta de întrebare.

Alte întrebări de adresat în interviu: ‘Cum ți-ai plătit facultatea?’ Sau ‘Care e cel mai important lucru pe care îl faci la serviciu?’ sau ‘Dacă m-aș fi uitat în secțiunea istoricului web al browserului tău, ce aș afla despre tine și nu se află în CV?’

Cred că o altă întrebare faină de adresat e ‘Ce carte citești acum?’ că tot veni vorba de cărți.

Încă un lucru interesant la care nu m-am gândit până acum, dar care se leagă de carieră și traseu profesional: când terminăm facultatea, ordinea criteriilor când ne alegem un job e următoarea (conform autorilor și sunt de acord cu ei): companie, funcție, domeniu de activitate companie. De fapt, dacă stai să te gândești, logic ar fi să fie invers: pe primul loc domeniul/ industria companiei, pe al doilea loc jobul și pe al 3 -lea compania. Asta pentru că dacă ești blocat într-o firmă nașpa sau ai ghinionul să dai peste un manager neinspirat, e important să fii în domeniul pe care ți-l dorești și îți vei și putea găsi relativ ușor un alt job în același domeniu. Mai greu să schimbi industria.

Capitolul despre informație și cum circulă – bun de luat în calcul, prin prisma faptului că include principii de start-up și care sunt numai bune de aplicat la nivel personal. De exemplu, mâine o să reiterez care sunt obiectivele mele trimestriale ORC) și o să văd unde sunt în raport cu ele.

Alocare resurse: 70% afacerii de baza, 20% produselor emergente și 10% celor noi.

Unul din cele mai faine lucruri pe care le-am aflat citind cartea este acea scrisoare din 2004 pe care cei 2 fondatori au scris-o către acționari – e inspiring și cu multe puncte faine ca și cultură organizațională care ar trebui să îi dea de gândit oricărui antreprenor.

All in all, e o mare aglomerație de lucruri faine de business în carte, pe multe le știam, la multe am găsit exemple bune, dar sunt și o parte pe care nu le știam și care merită aflate.

În plus, dacă ai găsit rezolvarea problemei cu monedele, lasă-mi te rog un comment, promit că te scot la o cafea 🙂