GRIT e una din cărțile care te marchează. Asta dacă îți pasă de viața ta.

 

Despre ce e vorba

Ideea de bază a cărții și a autoarei este următoarea: pe termen lung în viață contează mult mai mult perseverența și urmărirea aceluiași obiectiv decât ai talent. Cu alte cuvinte, nu trebuie îi lăudăm pe copii pentru au un talent (gen ‚ți deștept, bravo’) ci mai degrabă  îi lăudăm atunci când demonstrează pot lupta pentru ceea ce își doresc și pot progresa în direcția aia prin efort susținut (ai ajuns de la media 4 la mate la media 7, bravo!).

Evident, dacă ai și talent și mai pui pe deasupra și cele 2 trăsături, atunci ești cel mai fericit caz. Dar dacă ai talent și nu ești dispus muncești te folosești de el, vei fi depășit ca rezultate de oameni care nu au atâta talent dar au perseverență și sunt consecvenți în obiectivul lor.

GRIT

Ce mi-a plăcut

Partea faină la GRIT e modul extrem de plăcut și facil de a urmări concepte complicate explicate fastuos de simplu, cumulat cu exemplele – dacă îți pasă de modul de a gândi al oamenilor, apropos de științele cognitive, this is the place. Sunt date ca exemplu sau pur și simplu menționate o groază de cercetări faine care te pun pe gânduri (gen ‚pe bune oamenii ăștia lucrează la chestii atât de interesante și eu merg în fiecare zi la munca mea și după aia citesc prostii sau stau pe Netflix?’).

 

Pe mine m-a ajutat îmi dau seama degeaba am perseverență și tenacitate dacă nu am consecvență în obiective. Și m-a pus pe gânduri apropos de obiective.

 

Iar de Angela Duckworth îmi place – a fost pe rând administrator de ONG, consilier în firmă gen Big 4, educator, până și-a dat seama ar putea ajungă la niște concluzii interesante pe partea asta de perseverență și urmărirea obiectivelor – psihologia reușitei, cum spune ea.

 

Culmea este teai aștepta ca, pe măsură ce înaintăm în viață, GRIT-ul scadă – ne complacem oarecum în ceea ce suntem, right? Ei bine, fals – cu cât înaintăm în vârstă ne mărim în medie GRIT-ul, devenim mai maturi, realizăm pentru unele lucruri merită lupți pe termen lung și suntem mai perseverenți și focusati. Unii ar zice înțelepți.

GRIT

Uimiri și încântări:

  • dată la 50 de ani crește media coeficientului IQ cu 15 puncte. Asta pentru că folosim din ce în ce mai mult în viață gândirea abstractă

  • Se spune Warren Buffett i-ar fi dat pilotului său personal un proces în trei pași simpli prin care îți ordonezi prioritățile. Povestea sună astfel: Buffett se duce la pilotul lui credincios și îi spune probabil are visuri mai mărețe decât -l ducă pe Buffett cu avionul. Pilotul mărturisește da, și atunci Buffett îl trece prin 3 pași:

    1. Mai întâi, scrii o listă cu 25 de obiective

    2. Din ele le alegi pe top 5 cele mai importante pentru tine și le încercuiești

    3. După care te uiți cu atenție la cele 20 de obiective pe care nu le-ai încercuit și încerci le memorezi – pe acestea trebuie le eviți cu orice preț. Ele sunt cele care te distrag, care îți mănâncă timpul și energia de la cele 5 ce contează cu adevărat.

Pașii 1 și 2 nu sunt cine știe ce, oricine la un moment dat probabil a făcut o astfel de listă, însă pasul 3…..ei, asta mi-a dat de gândit.

  • Ceva interesant întâlnit în carte – tipurile de obiective, în funcție de nivelul lor: obiective de vârf, de mijloc și imediate – cele de mai sus de care vorbea și Warren Buffett erau de vârf. In general oamenii se raportează la cele de mijloc. Să ne uităm deci și la vârf.

  • Practica deliberată – acea practică pe care o faci zi de zi cu un obiectiv clar în minte – după ce atingi obiectivul, îți setezi altul puțin mai sus decât primul, și tot așa. Practic, obiectivul de vârf îl spargi în obiective mai mici, care pot fi atinse mai repede, și mergi din aproape în aproape, dar tot timpul îți propui mai mult, progresezi

  • Scopul cu sens îți seșți un scop în viață care te motiveze (de preferat fie de 2 tipuri: unul hedonist, pentru binele tău propriu, și unul altruist, pentru binele multora)

  • Adolescenții cu părinți afectuoși, respectuoși și exigenți au obținut note mai mari la școală, au fost mai independenți, au suferit de mai puțînă anxietate și depresie și au fost mai puțin tentați se implice în activități infracționale. Ce-i cu asta? Păi, să fim exigenți!

  • Activitățile extracurriculare sunt importante nu neapărat pentru abilitatea nouă pe care o câștigă copilul, ci și pentru faptul astfel învață disciplină, perseverență în urmărirea unui obiectiv (poate azi nu am chef merg la pian, dar duc oricum pentru azi am ora de pian – pe termen lung așa vor ajunge treacă peste momente mai grele în viață, în loc renunțe la primul obstacol).

  • Poți avea prea mult GRIT? Aristotel susținea prea mult sau prea puțin din orice face rău. El a speculat, de exemplu, prea puțin curaj e lașitate, dar prea mult curaj e nebunie.

  • A concura nu înseamnă ce credem noi. Nu e vorba de a triumfa asupra celorlalțicompetiția înseamnă excelență. Cuvantul competiție vine din latină – aproape literal, înseamnă a se strădui împreună. La origine nu are nici o semnificație legată de înfrângerea altei persoane

  • Finlandezii au ceva ce numesc sisu. Este o combinație între bravură și bravadă, între ferocitate și tenacitate, între abilitatea de a continua  lupți când majoritatea oamenilor ar ceda și a lupta cu voința de a învinge.

  • De parenting: Regula unei Activități Dificile. Are trei părți:

    1. Toată lumea, inclusiv mami și tati trebuie facă o activitate dificilă. Un lucru dificil e ceva ce necesită practică deliberată zilnică.

    2. Ai voie renunți. Dar nu poți renunta înainte de terminarea sezonului, de expirarea abonamentului plătit sau de alt punct de oprire în mersul natural al lucrurilor. Trebuie, cel puțin pe durata pe care țiai luat un angajament, termini orice ai început. Cu alte cuvinte, nu ai voie renunți într-o zi când profesoara a țipat la ține sau după ce ai pierdut o cursă, ori dacă ratezi o petrecere cu prietenii pentru ai recital a doua zi. Nu poți renunta când ai o zi proastă.

    3. Nu are sens faci un lucru dificil dacă nu ești măcar vag interesat de acel lucru

 

De încheiere:

Cu toții ne lovim de limitele noastre – nu numai din punct de vedere al talentului, ci și al șanselor. Dar, mult mai des decât ne dăm seama, unele limite ni le impunem singuri. Încercăm, eșuăm și tragem concluzia am dat cu capul de tavanul posibilităților noastre. Sau, după ce am făcut doar câțiva pași, schimbăm direcția. În ambele cazuri, niciodată nu ne aventurăm atât de departe pe cât am fi putut.

fii gritty înseamnă continui faci pas după pas. fii gritty înseamnă ții aproape de un obiectiv interesant și care are o semnificație pentru ține. fii gritty înseamnă investești, zi de zi, săptămână de săptămână, an de an, în practica activităților dificile. fii gritty înseamnă cazi de șapte ori și te ridici de opt.

Foto: Unsplash