Într-o lume plină de copii și părinți a fi interesat de parenting mi se pare cel puțin important (parenting = creșterea și educarea copiilor de către părinți).

Cu toate astea, din păcate observ că foarte puțini acordă importanță acestui subiect.

Și știu și de ce: pentru că am fost învățați de mici că e important să învățăm matematică și română și istorie, dar nu am învățat că e important să învățăm să fim părinți (parenting). Adică, să citim, să experimentăm, să ne documentăm din mai multe surse, să colaborăm cu alți părinți/ psihoterapeuți/ dascăli pentru a învăța să ne creștem copiii.

Mai mult, majoritatea dintre noi nu i-am văzut pe părinții noștri cu ‘Mama și Copilul’ în mână sau cu alte cărți de psihologie educațională, so…..puterea exemplului, nu?

Parenting

Resurse

Cu rușine în glas recunosc că și eu fac parte din categoria părinților care se focusează mai mult pe nevoi de bază și pe aptitudini/ noțiuni, decât pe parenting. Așa îmi vine să fac. Dacă vreau să mă forțez/ autoeduc să pun accent pe alte lucruri, nu îmi vine natural. Nici nu prea am de unde să învăț înafară de cărți și site–uri. De fapt, nu prea știu de unde, sunt convinsă că resurse sunt destule, însă cum să le găsesc? – Asta scriam acum vreo 2 ani. Update: între timp am descoperit destul de multe resurse valoroase, mai jos câteva sub formă de cărți, bloguri și surse online sunt o grămadă:

Carti parenting

Parenting = priceless

Însă îmi dau seama în mod rațional că ceea ce nu putem cuantifica exact în urma cursurilor/ orelor petrecute studiind noțiuni de parenting, acel ceva este priceless. De ce? Păi, pentru că teoretic ai noștri copii își petrec mai mult timp cu noi, părinții decât cu oricine altcineva, și cu noi li se pun bazele la…orice. Așa că e esențial să știm să relaționăm cu ei și să colaborăm/ ne enervăm/ discutăm/ ne jucăm cu ei așa cum trebuie.

Este incredibil cum societatea noastră pune accentul pe educație atât de mult, pe științe exacte, umanistice, artă, etc…..dar nu pune accent pe parenting. Nu e și asta esențial pentru o viitoare generație sănătoasă și de succes? Avem teste obligatorii pentru facultate, avem teste obligatorii pentru șoferi, avem teste obligatorii pentru aproape orice meserie, sport, etc…

 

Și atunci, am două întrebări:

  1. de ce lăsăm pe oricine să devină Părinte? Dacă nu treci testul pentru permisul auto, nu ai voie să șofezi, punct. E oare mai important cum conducem mașinile decât cum conducem psihicul și emoțiile și fizicul copiilor noștri? (vă invit să îmi spuneți și voi ce credeți)
  2. de ce nu ne focusăm și pe cursuri despre cum să fii părinte BUN la nivel național – adică educația la nivel național? Și nu mă refer la cele 5 zile amărâte de puericultură pe care le fac tații moderni din ziua de azi. Mă refer la cursuri complete de psihologia copilului, parenting prin jocuri, dezvoltarea personală a copilului, etc…

 

E drept, am avea o problemă de logistică, pentru că nu poți să îi pui pe toți oamenii să dea teste, doar pe cei care vor să devină părinți, și în momentul de față asta ar avea de-a face cu drepturile omului bla bla bla……nu e ușor să faci așa ceva, sau să faci cursurile să devină obligatorii, dar măcar putem începe să ne gândim la asta. Dacă tot spunem că în tineri și copii se află viitorul țării….Atunci să le explicăm oamenilor că nu e OK să își bată copiii, și mai mult decât să le spunem, să le explicăm de ce. Să le explicăm ce efecte are asta pe termen lung asupra copilului. Etc Etc etc.

Știu, am dat-o în extreme și așa risc să nu mă mai ia lumea în serios și să pierd focusul mesajului principal: părinți, învățați din greșeli! Și nu presupuneți că le știți pe toate, mai citiți una alta, mai cereți un sfat, rămâneți deschiși.

Parenting

Prea mult sau prea puțin parenting?

Sunt multe de învățat și poți vorbi luni întregi despre cum să crești copii, dar unele fundamente ar trebui puse.

Până atunci, e datoria noastră, de părinți, să încercăm să dedicăm timp și unor cărți de parenting, așa cum citim de multe ori cărți de business sau de dezvoltare personală, să facem ca asta să facă parte din rutina vieții noastre – cum să fim părinți mai buni.

 

Uimiri și desfătări

Pentru că tot menționam mai sus de GRIT, am citit aici o grămadă de lucruri faine pentru parenting, printre care:

  1. Disciplina si progresul sunt mai importante, sau cel puțin la fel de importante ca si talentul nativ: alegeți să vă lăudați copiii mai ales când dau dovadă de progres, de perseverență și efort în atingerea unui obiectiv, față de varianta clasică în care ii lăudăm pentru că sunt ‘frumoși/ deștepți/ talentați la desen’ – cu talentul te naști, nu e meritul copilului că are acel talent – meritul apare când copilul exersează zi de zi pe acea pasiune, depune un efort real ca să devină din ce în ce mai bun
  2. Urmează un citat lung: ‘TEST – Abordezi un stil de parenting competent din punct de vedere psihologic? Ca să afli, folosește evaluarea parentală de mai jos, dezvoltată de psihologul și experta în parenting Nancy Darling sub forma unei liste de bifat. Câte dintre următoarele afirmații ar face copilul tău fără să ezite?

Vei vedea că unele afirmații sunt scrise cu caractere italice – acestea sunt elemente ‘codate’ invers, ceea ce înseamnă că, în cazul în care copilul este de acord cu ele, s-ar putea să fii mai puțin avizat din punct de vedere psihologic decât îți închipui:

 

Incurajatori: Calzi
  • Pot conta pe părințîi mei să mă ajute când am o problemă
  • Părinții mei își fac timp pentru a vorbi cu mine
  • Părinții mei și cu mine facem împreună lucruri distractive
  • Părinților mei nu le place prea mult când le spun despre problemele mele
  • Părinții mei mă laudă extrem de rar când mă descurc bine
Incurajatori: Respectuoși
  • Părinții mei consideră că am dreptul la propria opinie
  • Părinții mei îmi spun că ideile lor sunt corecte și că nu ar trebui să le pun la îndoială
  • Părinții mei îmi respectă intimitatea
  • Părinții mei îmi acordă multă libertate
  • Părinții mei decid în cea mai mare parte ce am voie să fac
Exigenți
  • Părinții mei se așteaptă să urmez cu strictețe regulile familiei
  • Părinții mei mă lasă să fac cam tot ce vreau
  • Părinții mei îmi arată moduri în care aș putea face lucrurile mai bine
  • Când fac ceva greșit, părinții mei nu mă pedepsesc
  • Părinții mei se așteaptă să dau tot ce e mai bun din mine chiar și când e greu’

 

Mie mi-a luat 10 minute să explic ce înseamnă intimitate.

 

Cu bucurie în suflet realizez că exemplul de parenting perfect e să lași copiii să aștepte cu mersul la somn ca tu să poți posta pe blog. Role model!